D. Apartment
Autori:
Arh. Safta Bogdan Florian
Co-Autori:
Arh. Georgiana Fotescu, Arh. Alexandru Stancescu
Birou proiectare:
ATS Architecture
Colaboratori specialitati:
Pentamob, Vibe Atelier
Credit foto:
Arh. Alexandru Stancescu
Proiectul a pornit ca o provocare, venită din nevoia beneficiarului, de a fragmenta demisolul casei părintești și a îl transforma în primul cuib al familiei sale format inițial din doi membrii, de a transforma un demisol cu spații tehnice și de depozitare într-un apartament menit să ofere un cadru propice pentru viața acestora. Fiind o nouă unitate înființată, între el și ea, am încercat să oferim un cadru oportun pentru conturarea noii identități și am plecat de la pasiunile comune: muzica și design vestimentar, încercând să deschidem apetitul pentru altele noi, creând un interior menit să relaxeze, să inspire și să stimuleze contemplarea, dar totodată să fie cadrul propice și pentru serile cu prietenii. Astfel am ales texturi poroase, “cu memorie”, și un paletar cromatic bazat în mare pe 3 culori: gri, antracit și crem. Din punct de vedere al limbajului, arhitectura interioră reprezintă un minimalism cald, o hibridizare între eleganța cluburilor underground de jazz, suprarealism, art deco și formele, texturile, plastice simple, dar expresive. Provocarea a constat în crearea unui caracter multifuncțional al proiectului putând găzdui mai multe tipuri de momente și de a integra într-un spațiu relativ mic, mai multe obiecte puternice precum barul și pianul, obiect de patrimoniu în familia lui. Astfel s-a creat o ierarhizare a spațiilor și pe verticală, pianul fiind poziționat pe o platformă, concepută special pentru a se mula pe circulație, devenind capătul de perspectivă al holului de acces. Un alt element important îl reprezintă canapeaua ce preia forma insulei de la bar, conturând-o și creând astfel capacitatea de a găzdui persoane pe cele 3 deschideri ale sale, adaptate unor scenarii diferite. În esență, proiectul aflat într-o casă din centrul Craiovei, care împrumută mult din limbajul modernismului interbelic, își propune să reprezinte un exemplu de bună practică cu privire la re-utilizarea spațiului construit, la “reconvensia” unui spațiu interior.